Nu sta și plânge la mormântul meu
Eu nu sunt acolo . Eu nu dorm .
Eu sunt o mie de vânturi care suflă .
Eu sunt sclipirile de diamant  pe zăpadă .
Eu sunt lumina soarelui de pe grâul copt .
Eu sunt o ploaie suavă de toamnă .
Când te trezești în tăcerea dimineții
Eu sunt năvala înalțătoare și iute
de păsări tăcute care zboară în cerc .
Eu sunt stelele moi care strălucesc noaptea .
Nu sta și plânge la mormântul meu
Eu nu sunt acolo , eu nu am murit !
Mary Elisabeth Frye

p.s. : mi-a plăcut atât de mult , încât am și tradus-o 🙂

Advertisements