Proteste, proteste… Împotriva cui protestăm, măcar știm? Împotriva șefului din parlament sau împotriva mârlanului care își suflă nasul pe trotuar fără batistă? Protestăm împotriva furătorului de miliard sau împotriva cumătrului care o ”aranjat” așa ca tăt la mini să șibă ghini? Cine va protesta? Ăsta care își parchează mașina ca un bou pe zebră sau celălalt care o înconjoară sictirit de țara în care locuiește? Vă zic eu. Niciunul.

Gloata de oameni din PMAN va fi pentru știri, nu pentru țară. Toate nemulțumirile din țara noastră încep de la dezordine. Dezordinea cauzată de meteahna noastră nr 1. La nivel de țară, nu ne este dragă corupția deloc. Și asta până când ne ajunge rândul. Dacă avem nevoie dăm, dacă ne trebuie luăm. Așa ne-a învățat colhozu. Protestul adevărat va începe nu atunci când ne vom aduna demonstrativ undeva, cam ca la nuntă. Protestul adevărat va începe atunci când nu vom aștepta adunături, dar vom avea conștiința și curajul de a rezolva problemele singuri așa cum am vrea s-o facă cel de alături: fără corupție, cinstit. Protestul va începe atunci când vom închide gura, dacă știm că suntem vinovați.

Dar prevăd că asta nu se va întâmpla. E trist, dar adevărat. Neamul nostru are o sete permanentă de sânge, ca să învețe ceva. Pe mulți îi aud spunând expresia: ”cad capete”, asta fiind unica soluție care ne mai poate trezi din somn. Sunt parțial de acord. Odată cu capetele trebuie să fie tăiate și unghiile. Nu poți trece cu tancul peste mașina ăstuia care a parcat ca boul, trecându-l cu vederea pe ceălalt care tocmai era să-și sufle nasul peste pantoful tău. De la mic la mare și de la mare la mic. Concomitent. Eficient.

Advertisements